Dumnezeu celor smeriti le da Har - Sfantul Paisie Aghioritul

Exista un timp, pentru cei incepatori, pentru cei ce muncesc de zor la mantuirea sufletului si timp pentru desavarsire. 

Cei ce sar de la primul pas spre ultimul, al sfinteniei, isi pot pierde mintea si sufletul, caci calea este tare grea si cu incercari si durere, pana la smereniea lui Dumnezeu. 

Nu va avantati la trairi in asceza, caci rade rau diavolul de voi.

Smerenia se dobandeste ca DAR de Sus, este un dar al lui Dumnezeu, pentru indelunga rabdare a necazurilor si al rastignirilor de tot felul, fiind sub ascultarea unui duhovnic cu mult Har si experienta. Smerenia o da Domnul atunci cand tacem, de la sine, la tot felul de umilinte si dureri, vazandu-i pe toti mai buni, iar pe noi mai pacatosi. Dar depinde si de cine facem ascultare. E o taina aici. Nu putem face ascultare de orisicine, caci sunt multi bolnavi psihic si posedati, care urmaresc distrugere noastra psihica. E o lucrare grea. Si necesita lucrarea multor ani, cu trezvie si ascultare fata de cele duhovnicesti.

Deci, nu se cade sa avem o parere de sine anume, a starii noastre. Pana nu avem sufletul curat de patimi si pacate, smerit total, suntem sub batjocura celui rau.

Orice stare, simtamant, gand ca suntem ceva, orice  sau cu ceva mai buni decat cineva sau ca avem stari ,, mai bune,,- suntem in inselare a duhurilor rele.

Lucrati cele ce va spune duhovnicul, rugati-va zilnic cat mai des posibil, citind carti pe masura starii duhovnicesti, cautati a va curati sufletul, de a lucra virtutile, de a va feri de pacat, chiar si cu gandul, cautati linistea si urmati cursul firesc al mantuirii. Nu va avantati in lucrari de asceza, caci nu sunt pe potriva voastra, va poate pierde diavolul.